Voievodul poeziei romanesti

Veniti , copii , veniti la Ipotesti,
Cand pasii prin moldova va mai poarta,
El ,voievodul poeziei romanesti,
Intrat in nemurire va asteapta.

Veniti , copii , spre-al poeziei astru,
Cand dorurile de frumos va cheama,
Sa poposim la tarm de lac albastru,
Si in adancul codrilor de-arama.

Sa ascultam izvoare suspinand,
Si bucium , pe-nserat , sunand a jale.
Si plopii de durere frematand,
Si vinul care spumega-n pocale.

Si file din povestea lui Calin
Sa deslusim la vreme de amiaza
Si sa privim in nopti cu cer senin
Luceafarul alunecand pe-o raza.

Sa auzim in departari , nestins,
Ecoul luptelor de la Rovine,
Si Rugaciunea unui dac ne-nvins,
Si-ale padurii tainice suspine.

Veniti , copii , veniti cu tot firescul
Spre cel ce n-a voit mormant bogat,
Sa ne-amintim mereu de Eminescu,
Daca vreodata poate fi uitat!